Istorii ale peluzelor romanesti

Tifoseria romanesca are multi ani de istorie in spate. Si inainte de 1989 suporterii patimasi isi insoteau echipa in deplasari, tortele de acum erau in aceea vreme din ziare facute. Victoriile Stelei si ale lui Dinamo din cupele europene erau sarbatorite pe stadioanele peste care cazuse noaptea prin zeci de mii de torte, spectacolul era feeric.Deplasarile a unor galerii formate de mii de oameni era si inainte de 89, un fapt care se intampla destul de frecvent. Deplasarea a peste 4.000 de suporteri rapidisti la Ploiesti in 1967 pentru meciul care le-a adus titlul, sau a celor 3.000 de pitesteni la Bucuresti, in Stefan cel Mare in 1979 cand FC Arges a invins si a castigat cel de-al 2-lea tiltu si ultimul cucerit pana acum de pitesteni sunt cateva exemple. Dar aceste lucruri se intamplau si in seria B, in 1973, la meciul decisiv pentru calificare dintre Politehnica Timisoara si FC Bihor, oaspetii au fost sustinuti de peste 4.000 de suporteri.

De asemenea, forme de organizare ale suporterilor au aparut prin anii 70-80 au aparut prin mai multe orase.
Astfel, la Timisoara se constituise la Tribuna 2-a o galerie din care marea majoritate erau studenti organizati intr-o Asociatie care organiza deplasarile. Au aparut fulare, sepci in culorile echipei. Unul dintre primii lideri a fost Vaslie Marin, “Tiriac” care isi reaminteste de deplaraile din acele vremuri “Am avut avantajul ca detineam permis de gratuitate la transporturile pe CFR. Mergeam uneori si singur. Odata, am facut 22 de ore pana la Galati. Am trecut prin multe… Cel mai greu a fost odata, la Brasov, cand militienii au tot dat in noi cu bastoane cand Poli conducea cu 1-0. La 3-1 ne-au lasat in pace. Au spus ca daca pierdem putem canta! Ii determinam pe multi prieteni sa vina in deplasari. Odata, unul dintre ei, la un drum spre Pitesti, a cunoscut o fata. Ulterior, s-a insurat cu ea si mi-a multumit pentru ca l-am convins sa mearga in acel oras pentru a o vedea pe Poli!”.
La Cluj, suporterii s-au organizat intr-o Asociatie numita “Sepcile Rosii” dupa studentii de la Facultatea de medicina (patroana spirituala a clubului), care purtau in 1919 (anul infiintarii) sepci rosii.

Frumoasa “nebunie” a dragostei pentru echipa si culori plana si in acele vremuri, astfel e posibil ca inainte de un meci Craiova-Dinamo, 300 de olteni sa doarma noaptea pe teren ca sa prinda loc a doua zi, sau in dimineata semifinalei Cupei Campionilor Europeni Dinamo-Liverpool, cu 6 ore inainte de meci, sub o ploaie nebuna, cateva sute de suporteri sa impinga fortele de ordine care pazeau portile parcului 23 August pentru a intra in incinta, sau ca sute de rapidisti sa parcurga pe jos ruta Poliesti-Bucuresti sarbatorind primul titlu din istorie.

Pentru ca trecutul merita stiut si pentru ca prezentul conteaza si el, incepand de astazi va vom prezenta “Istorii ale peluzelor romanesti”, combinand trecutul cu prezentul, afland ce grupari au existat, care mai exista, care sunt ideile lor, numarul de membri, si multe altele. Consideram ca aceste lucuri trebuie sa fie cunoscute, pentru ca acest prezent va deveni la randul lui trecut, si generatiile urmatoare trebuie sa-si cunoasca trecutul.